Însăşi denumirea comunei Mischii, ne indică una din principalele ocupaţii ale locuitorilor din Mischii, numele comunei fiind de origine turcească şi se traduce prin: chirigii, cărăuşi.

În anul 1815, satul Motoci este scutit de "podvezi şi angarale" pentru a putea face "cărăuşie" cu "untul, mierea şi seul din Oltenia în cetatea Vidinului".

Satul Motoci a fost infiinţat în anul 1713 când un păstor Marin motocul s-a aşezat cu turma de oi pe aceste locuri, fiind apoi urmat şi de alti ciobani din nordul judeţului Dolj.

Încetul cu încetul, s-a înfiripat aici un centru negustoresc care s-a dezvoltat, locuitorii satului practicând nu numai negustoria cu ovine şi produsele acestora dar şi cu bovine.

Motocenii au devenit geambaşi şi cutreierau satele şi târgurile, cumprând cirezi de vite pe care le comercializau fie pe loc, fie pe la alte târguri şi mai ales în Craiova. Mulţi dintre ei au deschis în craiova măcelerii şi "zalhanele! şi fiindcă se ocupau cu sacrificarea vitelor, li s-a dat porecla de "Belivăceşti".

Locuitorii comunei mai practicau si meseriile de: fierar, potcovar, cismar, croitor. Ocupaţiile casnice sunt cele tradiţionale, adică: torsul, cusutul, ţesutul, grădinăritul. În general aceste ocupaţii sunt practicate pentru nevoile gospodăreşti.